Executivul european de la Bruxelles a anunțat că a decis să inițieze o procedură de infringement împotriva statului român, pentru restricționarea exportului de energie electrică, fără să precizeze cum și prin ce mijloace juridice anume consideră că este aplicată această presupusă restricționare de către România.
Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, companie de stat controlată de Secretariatul General al Guvernului (SGG), a încheiat cu subsidiara sa OPCOM primul contract din cadrul noului mecanism de achiziție și redistribuire centralizată de energie electrică, rezultat al așa-numitei semi-reglementări a pieței.
Mecanismul de achiziție centralizată se va aplica de la 1 ianuarie 2023 până pe 31 martie 2025. În baza sa, OPCOM va cumpăra energie de la unii producători, cu preț fix reglementat de 450 lei/MWh, și o va vinde la același preț furnizorilor cu clienți finali în portofoliu, operatorului de transport Transelectrica și operatorilor de distribuție.
Guvernul le va impune producătorilor de energie electrică ce au în portofoliu capacități de producție de cel puțin 10 MW, cu excepția producătorilor de energie regenerabilă care beneficiază de subvenții prin certificate verzi, a celor în cogenerare ce livrează și energie termică pentru încălzirea centralizată a populației, precum și a unităților intrate în funcțiune după 1 aprilie 2022, un preț unic reglementat de vânzare angro de 450 lei/MWh, prin instituirea unui așa-numit ″mecanism de achiziție centralizată de energie″, cu ″achizitor unic″.
Guvernul le va impune producătorilor de energie electrică ce au în portofoliu capacități de producție de cel puțin 10 MW, cu excepția producătorilor de energie regenerabilă care beneficiază de subvenții prin certificate verzi, a celor în cogenerare ce livrează și energie termică pentru încălzirea centralizată a populației, precum și a unităților intrate în funcțiune după 1 aprilie 2022, un preț unic reglementat de vânzare angro de 450 lei/MWh, prin instituirea unui așa-numit ″mecanism de achiziție centralizată de energie″, cu ″achizitor unic″.
ANRE acuză E.ON Gaz Furnizare că, în urmă cu 2 ani, în toamna lui 2018, a "conspirat" cu compania-soră E.ON Energie pentru a "simula" o tranzacție liberă neprestabilită de cumpărare angro de gaze de la aceasta la o licitație derulată pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) la care putea participa orice jucător interesat din piață, în cantitate de 405.000 MWh și la prețul de 108 lei/MWh (în total 43,7 milioane lei), tranzacție ale cărei detalii fuseseră de fapt prestabilite prin e-mail de managerii celor două companii.
Firmele care dețin deja platforme de tranzacționare a gazelor sunt Bursa Română de Mărfuri (BRM), OPCOM controlată de Transelectrica și Humintrade a fostului deputat PSD Mugurel Surupăceanu. Doar primele două sunt funcționale, iar imensa majoritate a tranzacțiilor angro se derulează la BRM, la OPCOM încheindu-se din când în când deal-uri cu cantități mici pe piața spot, pentu ziua următoare.
România are în prezent două burse de gaze naturale înregistrate oficial, administrate de BRM și OPCOM, însă doar pe cea a BRM s-au derulat până acum tranzacții. Operatorul estimează că circa 90 TWh de gaze naturale vor fi tranzacționate la BRM în acest an, adică 75% din consumul la nivel național. În 2017, procentul a fost de 56% din consum, respectiv o cantitate de 67,7 TWh.
Ministerul energiei este decis să susțină cu orice cost piața centralizată de gaze (formată din bursele OPCOM și Bursa Romana de Mărfuri - BRM), prelungind în acest sens cotele minime de gaze pe care producătorii și furnizorii sunt obligați să le tranzacționeze prin intermediul acestor burse. A uitat însă de veritabilul "preț minim" impus pentru impozitarea acestor piețe "libere", de 72 lei/MWh, superior celui de import, care blochează aceste piețe.